Cand copilul tau e suparat sau furios, e foarte probabil ca prima ta reactie este sa discuti cu el despre ceea ce s-a intamplat, sa ceri explicatii, sa cauti solutii si sa disciplinezi, optim fiind, insa, sa fii atent la felul in care reactionezi si sa-l menajezi de curiozitatea ta faptica, punand pe primul plan felul in care vede si simte el experienta.

Pentru a raspunde la intrebarea ta despre felul in care ai putea primi starea de suparare si furie a copilului tau, astfel incat sa-l ajuti pe termen lung in gestionarea emotiilor si identificarea solutiilor optime, voi descrie in continuare cateva strategii care te pot ajuta in acest sens:

• Imediat ce-i observi starea, conecteaza-te emotional cu copilul tau si reflecta-i emotiile. E foarte probabil sa-ti vina sa pui intrebari despre intamplarea prin care a trecut sau sa sari direct la disciplina, insa, de fapt ceea ce-l ajuta foarte mult este sa privesti la felul in care se simte si sa aduci asta in prim plan. Numai astfel, intelege el ca iti pasa prin ceea ce trece. Asculta-l cand iti vorbeste despre ceea ce simte si repeta-i emotiile, reflectandu-i-le. Foloseste-te de comunicarea nonverbala, pentru a-i oferi alinare: imbratisari si atingeri fizice, expresii faciale empatice. Numai dupa acest moment e indicat sa treci la directionarea catre solutii.
• Daca vezi ca emotiile sunt atat de intense incat par sa fi scapat de sunb control, ajuta-ti copilul sa-si spuna povestea, astfel incat sa iasa in evidenta ceea ce-l supara, pentru a intelege experienta si de a se simti mai in control. Poti sa-i pui intrebari ajutatoare care sa-l ajute sa inteleaga ce anume l-a suparat.
• Dupa ce furtuna emotionala s-a mai potolit, indruma-l astfel incat sa gandeasca, sa planifice si sa aleaga. In acest moment evita sa reactionezi emotional tu, derutandu-l si provocandu-l la noi dezechilibre emotionale. Nu l-ar ajuta cu nimic daca l-ai critica sau daca ai scoate in evidenta cum era bine sa faca. In acest sens, discuta cu el despre ce s-a intamplat in situatia povestita de el, consecinte si responsabilitati, astfel incat sa inteleaga ce poate invata din ea si cum poate proceda intr-o situatie similara in viitor.
• Invita-l la miscare. Poate suna ciudat, insa, dupa o discutie ca cele mentionate mai sus, este de ajutor sa-l scoti din peisaj, pentru a se relaxa prin miscare usoara: plimbare in aer liber, mersul pe bicicleta, exersarea unor miscari de gimnastica, pase cu mingea etc. Mesajul cu care va ramane copilul tau este ca poate controla starea de spirit, apeland la asemenea strategii.
• Daca vrei sa porti o discutie cu el despre gestionarea emotiilor, poate fi util sa-i transmiti mesajul ca emotiile vin si pleaca, sunt stari temporare si nu trasaturi de durata. Faci, astfel, pentru el, distinctia intre felul in care simte si felul in care este, iar asta este util in special pentru copiii mai mici, deoarece ei au impresia ca acea stare face parte din ei . pentru asta, poti sa-l intrebi cum crede ca se va simti peste 5, 10 minute, cateva ore, zile, ani, pentru a-l ajuta sa-si formeze o imagine de ansamblu.
• Creeaza distractie in familie, astfel incat copiii sa se bucure de experiente pozitive si satisfacatoare cu oamenii cu care-si petrec majoritatea timpului. Faceti impreuna ceea ce va place mai mult: seri de ascultat muzica preferata, de vizionat filme, zi de plimbat pe biciclete, de jucat in piscine, inventati ritualuri ale familiei. Timpul de calitate petrecut impreuna creeaza o baza relationala solida pe viitor.

Dupa cum poti observa, am inceput cu conectare emotionala si am finalizat la fel, deoarece pentru mine asta este cheia cu care descui inimile copiilor mei.

Daca, din experientele cu copilul tau, ai descoperit strategii utile cu care sa-i  intampini starea de furie, te rog sa le impartasesti si altor parinti, lasandu-le mai jos un mesaj despre acestea.